Oaia Curcubeu

Oaia Curcubeu si Porcul Spinos

Oaia Curcubeu abia astepta sa creasca

Oaia Curcubeu isi aducea aminte perfect: ii povestise candva cineva ca un porc spinos s-a luptat cu vreo 20 de leoaice si a castigat infruntarea. Ma rog, nu ca le-ar fi nimicit, dar si-a zguduit tepii aia lungi si incordati atat de tare si de amenintator – plus niste intepaturi si impunsatori serioase in boturile periculoase – incat, pana la urma, diavolitele s-au lasat pagubase. Au plecat invinse de o fiinta de multe ori mai mica decat ele. Plus ca ele erau, practic, un regiment.

Oaia Curcubeu avea o imagine clara despre porcii spinosi: ii vedea infricosatori!

De cand stia asta despre porcii spinosi, Oaia Curcubeu nutrea un sentiment amestecat fata de aceste fapturi. Avea asa, un soi de respect, niste admiratie si multa, multa teama. In mintea ei, prefera sa nu se intalneasca niciodata in viata cu un porc spinos. Prefera sa il admire si sa il respecte de la distanta.

Doar ca, vedeti voi, in viata e foarte mult neprevazut.  Si lucruri improbabile chiar se pot intampla. Inclusiv sa fii Oaia Curcubeu si sa te intalnesti cu un porc spinos pe o campie pe care, teoretic, el nu prea are ce sa caute. Fiindca el traieste fie in Africa, fie prin sudul Asiei, iar daca ajunge in Europa, n-o prea ia nici spre nord, nici spre est, nici spre vest.

Inca o lectie folositoare invatata de Oaia Curcubeu: frica poate sa vina si din ceva ce nu stii

Cand l-a vazut, Oaia Curcubeu a simtit cum picioarele i se inmoaie ca niste macaroane fierte prea  mult. Inima ii bubuia in piept, peste ochi se asternuse o perdeluta de teama, iar boticul ei frumos devenise incontrolabil. Ce mai, era cuprinsa de un dardait total. Ar fi fugit mancand pamantul, dar nu prea poti nici sa te misti cand ai picioarele ca macaroanele fierte…  Ar fi strigat dupa ajutor, dar nici asta nu se putea. Din doua motive. Unu: ii era teama sa nu cumva sa il enerveze pe spinos. Doi: oricum, nu reusea sa scoata niciun sunet, ii amortise gura cu totul. Ciudat era ca frica aia uriasa a ei parca inghetase toata campia: parca frunzele nu mai fosneau, florile nu se mai leganau, pasarile nu mai zburau si nici palele de vanticel nu mai adiau.

Oaia Curcubeu inghetase de frica, in timp ce porcul spinos… simtea exact la fel! Dar crezi ca vreunul dintre ei stia ca amandoi se tem… la fel?

Nu stiu sa va spun cam cat a durat toata amortirea asta generala, a Oii Curcubeu si a imprejurului ei. Ce e sigur e ca primul ei moment de dezmeticire nedumerita a fost in secunda in care i s-a parut ca si in ochii porcului spinos vede ceva asemanator cu teama.
Si el era nemiscat, mirat, perplex si, daca nu intelegea ea gresit privirea, si el avea niste nori de teama in ochi.

Dupa ce s-a convins ca nu i se pare, a simtit ca parca, parca i s-ar putea intoarce vocea inapoi. A mai asteptat putin, apoi a incercat sa spuna niste cuvinte. A iesit mai degraba un oftat. A doua oara, niste sunete mai clare. A treia, chiar s-a auzit ceva:
– Bbbb-buuna ziua, domnule Pppp-porc Spinos! (v-am zis ca il admira si respecta)
De partea cealalta, liniste. Oaia a repetat:
– Buna ziua… V-am suparat?
Atunci, abia atunci, vietatea cu tepi si peri lungi si grosi si spinosi a izbutit sa spuna ceva:
– Buna ziua… ce ciudat! Credeam ca eu v-am suparat.
Oaia Curcubeu s-a mirat teribil. Ba chiar a indraznit sa rada…
– Cum? Cum ar putea o biata oaie sa sperie un porc spinos care e atat de curajos incat se lupta si cu leoaicele? Cum se poate asa ceva?

Porcii spinosi sunt chiar simpatici, e de ajuns sa schimbi doua vorbe cu ei si te pot cuceri

Porcul spinos a facut ochii maaaaari si a raspuns:
– Aaaa, vorbesti de varul meu de-al doilea din Africa de Sud? Tot neamul e mandru de el… Dar el s-a aparat, iti dai seama… Noi, porcii spinosi, nu prea suntem certareti. Dar scoatem tepii la dusmanii nostri naturali. Uite, eu pana acum nu am intalnit in viata mea o oaie. Doar am vazut cateva fotografii. Si sunteti asa, mari si blanoase… Mi-era frica sa ma intalnesc cu vreuna dintre voi..
Acestea fiind zise, amandoi s-au relaxat. In 10 minute, simteau ca s-au impreietenit. Au vorbit pana a apus soarele despre cate-n luna si in stele. Ar mai fi vorbit si acum, dar se lasa noaptea si fiecare trebuia sa mearga la culcare. La despartire, porcul spinos si-a strans bine tepii pe langa corp si s-a lasat imbratisat de Oaia Curcubeu. Zambind, ea i-a zis:
– Stii, eu am o matusa preferata care mereu mi-a spus ca e loc sub soare pentru toata lumea. Cred ca azi am inteles ce vrea sa zica..

Porcul spinos a dat din cap aprobator si a completat:
– Plus ca noi nu prea avem nimic de impartit in lantul trofic.
Au ras ca de o gluma buna (cum si era), s-au mai imbratisat o data si au plecat pe la casele lor.

Share:

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *